Stare drum

Transfăgărășan

Transfagarasan Indicator

Deschis

Transfăgărășanul (DN7C) este calea rutieră care se desfășoară printre munții Făgărașului, pornind din Bascov, județul Argeș și terminându-se în apropierea localității Cârțișoara, acesta face legătura între cele două provincii istorice Muntenia și Transilvania. De-a lungul rutei sunt presărate diferite obiective turistice care încântă fiecare turist.

Fiind una dintre cele mai impunătoare și elegante construcții cu caracter religios de pe teritoriul României, aceasta este ornamentată cu picturi deosebite lucrate cu grijă și din suflet. Dobromir este cel ce s-a ocupat de pictura mânăstirii, acesta realizând deosebite opere ce îl înfățișează pe Neagoe alături de familia sa.Fabulosul drum este situat pe locul doi în clasamentul șoselelor alpine din România, imediat după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng. DN7C este un drum asfaltat care acoperă o distanță de 151 de kilometri și atinge o altitudine de 2042 metri.

Construit într-un timp record (1970-1974), Transfăgărășanul este rezultatul confruntării dintre om și natură. Cel mai spectaculos drum din România a fost finalizat cu eforturi nemărginite din partea militarilor și a muncitorilor iscusiți, iar în numele acestuia s-au pierdut vieți omenești de ordinul zecilor.

Drumul începe din localitatea Arefu, județul Argeș și se termină în localitatea Cârțișoara din județul Sibiu. De la peisajele de deal, unde soarele mângâie pădurile de foioase, apar peisajele de munte alături de pădurile falnice de conifere, iar pe măsură ce înaintați, veți vedea prăpastiile cum parcă se deschid în fața dumneavoastră.

Transfagarasan istoric

Istoric

  • 10 DECEMBRIE 1969

    Hotarare consiliu ministrii

    Printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri se aprobă indicatorii tehnico-economici privind ”obiectivul strategic Transfăgărășan”. Începerea executării lucrărilor a fost marcată de ședința prezidată de Ion Gheorghe Maurer (primul ministru al vremii), iar la aceasta au participat directorii unor întreprinderi de construcții și proiectanți.

  • 10 MARTIE 1970

    Incepere lucrari

    Regimentul 52 Alba-Iulia demarează lucrările dinspre nord, iar Regimentul 1 Râmnicu-Vâlcea dinspre sud, în zonele montane înalte.

    Părțile de tunel urmând să fie realizate de către specialiștii Trustului de Construcții Hidroenergetice (TCH)

    Sectorul Contur Lac Vidraru atribuit Ministerului Transporturilor, proiectul a fost executat de Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA) și construit de Întreprinderea Construcții Drumuri Poduri și Lucrări Speciale Transporturi București.

    Sectorul Contur Lac - Tunelul Bâlea a fost atribuit Ministerului Economiei Forestiere, proiectul a fost executat de Institutul de Cercetare și Proiectare în Industria Lemnului (ICPIL) și construit de Întreprinderea de Construcții Forestiere (ICF) Râmnicu Vâlcea.

    Proiectul aprobat atunci preconiza ca drumul să dețină o singură bandă de circulație cu acostament și continuarea acestuia în sud, spre Curtea de Argeș.

  • Anul 1971

    Anul 1971 Transfagarasan

    Se decide însă realizarea drumului conform normativelor de drum național montan adică: două benzi de circulație însumând 6 metri și acostament de 1 metru). S-a lucrat toată perioada anului, indiferent de condițiile groaznice.

    Drumul s-a realizat pe baza eforturilor materiale și cu prețul vieții unor soldați și muncitori. Bilanțul oficial este de 40 de morți însă lucrătorii de atunci avansează la cifre mai mari.

  • 20 SEPTEMBRIE 1974

    Inaugurare

    Inaugurarea oficială a avut loc în prezența lui Nicolae Ceaușescu dar lucrările au mai continuat câțiva ani pentru asfaltare și alte activități conexe, fiind finalizate în forma actuală în anul 1980.

  • Anul 1975

    Inaugurare

    Generalul Constantin Tănase, comandantul din acea vreme a detașamentului de geniu Drumuri și Poduri a fost chemat la ordin pe Transfăgărășan. Drumul săpat cu greu în stâncă trebuia acum amenajat pentru circulația autoturismelor, consolidat și întărit cu soluții pentru creșterea siguranței.

Transfagarasan istoric

Inaugurare Transfăgărășan

Muncitori Transfagarasan

Transfăgărășanul a fost inaugurat la data de 20 Septembrie 1974. Splendoarea carpatină urma să fie terminată în anul 1973 însă din cauza condițiilor nefavorabile, lucrările au mai durat un an.

Muncitori Transfagarasan
Inaugurare Transfagarasan

La inaugurarea drumului DN7C a fost prezent și liderul comunist Nicolae Ceaușescu. Se spunea că ruta alpină urma să îi poarte numele însă acesta nu a fost de acord așa că numele drumului dintre nori a rămas Transfăgărășan.

Transfagarasan istoric

Cifre

Pentru făurirea drumului carpatin au fost dislocate aproximativ 3 milioane de tone de rocă folosindu-se 6520 de tone de TNT. Spre comparație, o bombă atomică modernă, cum sunt cele din dotarea arsenalului SUA, are o putere de 9 Kt de TNT (9000 de tone).

Pentru construirea tunelului prin inima muntelui s-au utilizat 20 de tone de TNT, au fost excavate 41 de milioane metri cubi de rocă și s-au folosit următoarele materiale de construcții:

  1. 3573 de tone de ciment;
  2. 3573 de tone de ciment;
  3. 24 000 de ancore;
  4. 129 de tone de plase sudate;
  5. 14 200 metri pătrați de cofraje;
  6. 1750 metri liniari de tuburi de beton;
  7. 4100 de metri liniari de țeavă;
  8. 50 de tone confecții metalice;
  9. 6900 metri cubi de nisip;
  10. 6000 metri cubi de pietriș;
  11. 3000 de tone cribluri;
  12. 740 de lămpi de iluminat.
Transfagarasan istoric

Tuneluri

România beneficiază de diferite atracții turistice impresionant e și capodopere ale ingineriei. În cadrul obiectivului care a uimit orice turist - Transfăgărășan - a fost construit cu mult efort tunelul Capra-Bâlea, cel mai lung din țară.

Tunel Balea Transfagarasan
Tunelul Balea Transfagarasan

Tunelul Capra-Bâlea

Cel mai lung tunel rutier din țară se întinde pe o distanță de 884 de metri și a fost construit în 1972. Pentru realizarea acestuia au fost săpați peste 41.000 metri cubi de piatră cu ajutorul a 20 de tone de dinamită, 3.500 tone de ciment și 90 de tone de oțel beton.

Galeria tunelului are o înălțime de 4,4 metri, iar în interiorul acestuia există un acostament de 1 metru alături de o bandă de circulație de 6 metri și câteva refugii. Aerisirea tunelului se face natural prin intermediul curenților de aer. Pe timp de iarnă accesul în tunel este blocat.

Tunel Balea Transfagarasan
Monumente istorice Transfagarasan
Monumente istorice Transfagarasan

Monumente Istorice

Istoria poporului român, o tumultoasă poveste scrisă cu lacrimi, sânge și credință, mai răsună astăzi prin amintirile lăsate în urmă.

Vă punem la dispoziție poveștile nemuritoare ale monumentelor istorice de pe Transfăgărășan. Construcții care evocă, până în prezent memoria celor ce au luptat pentru țară.

Vă prezentăm în continuare cele mai deosebite monumente istoric e plasate pe Transfăgărășan.

Cetatea Poenari ruie

Cetatea Poenari

Încărcată cu istorie, Cetatea Poenari domnește pe un vârf de munte la 27 de kilometri de Curtea de Argeș. Monumentul istoric a fost cea de-a doua reședință a lui Vlad Țepeș și sursa principală de inspirație a scriitorului Jules V erne pentru romanul ”Castelul din Carpați”.

Pentru mai multe informații accesați articolul integral

Detalii
Monumente istorice Transfagarasan
Monumente istorice Transfagarasan

Casa Memorială ”Dumitru Norocea”

Căminul pictorului care a restaurat Biserica Domnească este parte a expoziției de Etnografie și Artă Populară din cadrul Muzeului Curtea de Argeș. Casa Memorială Dumitru Norocea face invitația în satul tradițional pitoresc în care trăiau oamenii.

Pentru mai multe informații accesați articolul integral

Detalii
Casa Memoriala Dumitru Norocea
Casa Memoriala George Stefanescu

Casa Memorială ”George Stephănescu”

Căminul primei simfonii românești se află în localitatea Căpățânenii Pământeni din Argeș. Reședința lui George Stephănescu este ascunsă într-un cadru feeric și reprezintă locul unde mulți artiști nemuritori ai patriei au creat opere ce vor rămâne eterne în sufletele multora dintre noi.

Pentru mai multe informații accesați articolul integral

Detalii
Muzeul Etnografic Badea Cârțan
Muzeul Etnografic ”Badea Cârțan”

Muzeul Etnografic ”Badea Cârțan”

Localizat în comuna Cârțișoara, Muzeul Etnografic Badea Cârțan reprezintă amintirea ciobănașului care și-a iubit poporul până în ultimul moment al vieții sale. După cum anunță pancarta, Muzeul Badea Cârțan este ”...casa unui mare român”, un loc primitor și plin de culoare te poftește să îi descoperi tainele, să afli povestea mesagerului carpatin al limbii naționale românești.

Pentru mai multe informații accesați articolul integral

Detalii
Muzeul Etnografic Badea Cârțan
Lacasuri de cult
Imprejurimi Manastirea Curtea de Arges Transfagarasan

Lăcașuri de Cult

Legătura strânsă a omului simplu cu divinitatea a fost întotdeauna conturată în țara noastră. Vă prezentăm în continuare cele mai impunătoare și frumoase construcții religioase pe care le puteți întâlni pe Transfăgărășan.

Transfagarasan manastiri
Mânăstirea ”Sf. Apostoli Petru și Pavel

Mânăstirea ”Sf. Apostoli Petru și Pavel” Cârțișoara

Ridicată de către măicuțe, Mănăstirea ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Cârțișoara este un așezământ religios ascuns în inima pădurii și binecuvântat de sufletele calde și primitoare ale sălășluitorilor ei. Cadrul magic în care este situată vă aduce mai aproape de credință și smerenie.

Pentru mai multe informații accesați articolul integral

Detalii
Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș

Cel mai deosebit așezământ religios aflat sub ctitoria lui Neagoe Basarab este Mănăstirea Curtea de Argeș. Construcția impunătoare se deosebește de orice alt monument religios prin arhitectura sa și încărcătura istorică.

Pentru mai multe informații accesați articolul integral

Detalii
Mănăstirea Corbii de Piatră

Mănăstirea Corbii de Piatră”

Deosebita Mănăstire Corbii de Piatră este un lăcaș sfânt situat în localitatea Jgheaburi, comuna Corbi, județul Argeș. Ansamblul rupestru datează din secolul XIV. Fresca bisericii este considerată ”probabil cea mai veche pictură murală de pe teritoriul României”

Pentru mai multe informații accesați articolul integral

Detalii
Biserica Olari Curtea de Argeș

Biserica Olari Curtea de Argeș

Cel mai bizar și intrigant așezământ religios al României este cu desăvârșire Biserica Olari din Curtea de Argeș. Simplul lăcaș de cult este unul deosebit prin arhitectura ciudată pentru zona Munteniei dar și prin picturile impresionante de pe suprafața acesteia.

Pentru mai multe informații accesați articolul integral

Detalii
Monumente naturale Transfagarasan
Lacul Doamnei

Monumente Naturale

Capodopera din Făgăraș este împodobită peste tot cu minunății naturale. Monumentele naturale sunt o delicatesă pentru fiecare entitate care ajunge să le viziteze. În călătoria dumneavoastră pe Transfăgărășan vă puteți delecta cu peisaje feerice rupte din cele mai frumoase balade.

Barajul Vidraru
Barajul Vidraru

Barajul Vidraru

Cea mai fascinantă capodoperă inginerească aflată pe teritoriul României este cu desăvârșire Barajul Vidraru. Aceasta are scopul producției de energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor. Construit cu eforturi imense, Barajul Vidraru este un loc foarte căutat pentru peisajul magic și măreția acestuia.

Pentru mai multe informații accesați articolul integral

Detalii
Barajul Vidraru
Lacul Balea
Lacul Doamnei

Lacul Bâlea

Lacul Bâlea se află în Munții Făgăraș, la obârșia Cârțișoarei, lângă șoseaua Transfăgărășan. Bazinul de liniște este o capodoperă naturală ce bucură fiecare suflet în orice anotimp al anului. Ascuns în inima Făgărașului, lacul Bâlea are numeroși turiști indiferent de orice vreme.

Pentru mai multe informații accesați articolul integral

Detalii
Lacul Balea
Cascade Transfagarasan
Lacul Doamnei

Cascade

Cele mai spectaculoase atracții de pe Transfăgărășan sunt cascadele. Acestea sunt în deplinătate minunile naturale ce atrag oamenii și îi uimesc prin frumusețea lor.

Vă prezentăm câteva lucruri despre magia acestora în următoarele articole.

Cascada Capra Transfagarasan
Cascada Capra Transfagarasan

Cascada Capra

Cascada Capra denumită și Cascada Iezerului este situată pe versantul sudic al Munților Făgăraș în apropiere de cota 2000, lângă Transfăgărășan. Apa cascadei provine din Lacul Capra (2241 metri).

Cascada Capra are o cădere de peste 40 de metri, iar din cauza debitului mare de apă cascada îngheață numai în iernile extrem de geroase. Pe podul din fața acesteia se adună o mulțime de turiști în orice anotimp, pentru a o admira.

Cascada Capra Transfagarasan
Cascada Balea Transfagarasan
Cascada Balea Transfagarasan

Cascada Bâlea

Cascada Bâlea cunoscută și sub numele de Urlătoarea Babei este localizată în Munții Făgărașului între Vârfurile Moldoveanu și Negoiu, la peste 1200 metri altitudine. Aceasta fiind cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de 60 de metri, marchează treapta inferioară a circului glaciar Bâlea.

Cascada Bâlea este cea mai spectaculoasă prin măreția și frumusețea ei. Indiferent de anotimp, cascada atrage turiștii și este un element indispensabil peisajului feeric al Transfăgărășanului.

Cascada Balea
Cascada Valea Rea Transfagarasan
Cascada Valea Rea Transfagarasan

Cascada Văii Rele

Una dintre cele mai impresionante cascade din țară se află în satul Slatina, comuna Nucșoara. Traseul până la aceasta este unul extraordinar, prin Munții Făgărașului către Curmătura Maliței și apoi către Valea Rea unde pot fi admirate mai multe căderi de apă de diferite dimensiuni.

Cascada Mare a Văii Rele este situată pe cursul pârâului Valea Rea și este de o frumusețe rară în fiecare anotimp dar mai ales primăvara, la topirea zăpezii când aceasta are un debit foarte mare. Cascada face parte din Rezervația Golului alpin Valea Rea - Zarna, o rezervație mixtă. Cascada este accesibilă doar pe poteci turistice dinspre nord (Țara Făgărașului), traversând creasta munților și coborând Portița Viștei pe vale sau dinspre sud, din comuna Nucșoara, pe valea Râul Doamnei pe un drum forestier de cca. 40 de kilometr

Lacul Valea Rea
Lacuri glaciare
Lacuri glaciare

Lacuri Glaciare

Munții Făgăraș sunt presărați cu diferite obiective care îți taie respirația, în cadrul acestora putem enumera Lacurile Glaciare, monumentele naturii care impresionează indiferent de anotimp.

Munții Făgăraș sunt presărați cu diferite obiective care îți taie respirația, în cadrul acestora putem enumera Lacurile Glaciare, monumentele naturii care impresionează indiferent de anotimp.

Lacul Capra
Lacul Capra

Lacul Capra

Lacul Capra este un lac glaciar situat pe versantul de sud al masivului Făgăraș, la o altitudine 2230 metri. Din acest loc izvorăște pârâul Capra, unul dintre izvoarele Argeșului.

Lacul Capra se află la 45 de minute de cabana Bâlea, iar în apropierea acestuia se găsesc două monumente care au fost ridicate în cinstea celor care au pierit în avalanșe.

Riscul plecărilor dezastroase ale zăpezii este real.

Lacul Capra

Lacul Capra este un lac glaciar situat pe versantul de sud al masivului Făgăraș, la o altitudine 2230 metri. Din acest loc izvorăște pârâul Capra, unul dintre izvoarele Argeșului.

Lacul Capra se află la 45 de minute de cabana Bâlea, iar în apropierea acestuia se găsesc două monumente care au fost ridicate în cinstea celor care au pierit în avalanșe.

Riscul plecărilor dezastroase ale zăpezii este real.

Lacul Buda
Lacul Buda

Lacul Buda

Lacul Buda este un monument al naturii protejat. Acesta este situat în județul Argeș, pe teritoriul comunei Nucșoara.

Rezervația Naturală declarată la 6 Martie 2000 se situează în căldarea glaciară din dreapta traseului montan, între vârfurile Arpașul Mare (2468 metri) și Arpașul Mic (2460 metri) din Făgăraș.

Acesta este localizat la o altitudine de 2055 metri și are o suprafață de 0,40 hectare.

Lacul Buda

Lacul Buda este un monument al naturii protejat. Acesta este situat în județul Argeș, pe teritoriul comunei Nucșoara.

Rezervația Naturală declarată la 6 Martie 2000 se situează în căldarea glaciară din dreapta traseului montan, între vârfurile Arpașul Mare (2468 metri) și Arpașul Mic (2460 metri) din Făgăraș.

Acesta este localizat la o altitudine de 2055 metri și are o suprafață de 0,40 hectare.

Lacul Balea
Lacul Bâlea

Lacul Bâlea

Lacul Bâlea este una dintre cele mai căutate atracții ale României. Frumusețea acestuia este incomparabilă și atrage an de an numeroși turiști din toate colțurile lumii.

Lacul glaciar Bâlea este situat la o altitudine de 2040 metri, în Munții Făgăraș, județul Sibiu. Dimensiunile acestuia sunt 360 metri în lungime, suprafața de 46508 metri pătrați și adâncimea de 11,35 metri.

În anul 1932, lacul Bâlea și împrejurul acestuia (pe o suprafață de 180 hectare) au fost declarate Rezervație Științifică.

Lacul Bâlea se află la cca 77 kilometri de Sibiu și 85 kilometri de Curtea de Argeș. Vara este anotimpul perfect în care puteți vizita acest obiectiv cu automobilul prin intermediul DN&C - Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina.

Lacul Bâlea

Lacul Bâlea este una dintre cele mai căutate atracții ale României. Frumusețea acestuia este incomparabilă și atrage an de an numeroși turiști din toate colțurile lumii.

Lacul glaciar Bâlea este situat la o altitudine de 2040 metri, în Munții Făgăraș, județul Sibiu. Dimensiunile acestuia sunt 360 metri în lungime, suprafața de 46508 metri pătrați și adâncimea de 11,35 metri.

În anul 1932, lacul Bâlea și împrejurul acestuia (pe o suprafață de 180 hectare) au fost declarate Rezervație Științifică.

Lacul Bâlea se află la cca 77 kilometri de Sibiu și 85 kilometri de Curtea de Argeș. Vara este anotimpul perfect în care puteți vizita acest obiectiv cu automobilul prin intermediul DN&C - Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina.

Lacul Călțun
Lacul Călțun

Lacul Călțun

Lacul Călțun este un lac glaciar situat la nord-est de vârful Negoiu, în căldarea Călțun, la poalele Vârfului Călțun.

Lacul Călțun este localizat la altitudinea de 2135 metri și are suprafața de 7751 metri pătrați, iar adâncimea de 11,8 metri.

Turiștii din București care vor să ajungă la Călțun pot alege ruta București - Avrig, cu trenul.

Din Avrig urmează călătoria pe munte care este lungă și dificilă însă extrem de frumoasă, de-a lungul traseului puteți admira peisaje unice.

Călătorii trebuie să se pregătească să înnopteze la adăpost.

Lacul Călțun

Lacul Călțun este un lac glaciar situat la nord-est de vârful Negoiu, în căldarea Călțun, la poalele Vârfului Călțun.

Lacul Călțun este localizat la altitudinea de 2135 metri și are suprafața de 7751 metri pătrați, iar adâncimea de 11,8 metri.

Turiștii din București care vor să ajungă la Călțun pot alege ruta București - Avrig, cu trenul.

Din Avrig urmează călătoria pe munte care este lungă și dificilă însă extrem de frumoasă, de-a lungul traseului puteți admira peisaje unice.

Călătorii trebuie să se pregătească să înnopteze la adăpost.

Lacul Doamnei
Lacul Doamnei

Lacul Doamnei

Lacul Doamnei este un lac glaciar situat în nordul Munților Făgăraș la o altitudine de 1865 metri.

Adâncimea acestuia este de 1,5 metri, iar suprafața 3000 metri pătrați.

Lacul Doamnei este mai puțin cunoscut dat fiind că prin preajma lui trece doar o potecă turistică puțin circulată care face, prin ocol, legătura cu Bâlea Lac

Lacul Doamnei

Lacul Doamnei este un lac glaciar situat în nordul Munților Făgăraș la o altitudine de 1865 metri.

Adâncimea acestuia este de 1,5 metri, iar suprafața 3000 metri pătrați.

Lacul Doamnei este mai puțin cunoscut dat fiind că prin preajma lui trece doar o potecă turistică puțin circulată care face, prin ocol, legătura cu Bâlea Lac

Lacu Podragu

Lacul glaciar este situat la obârșia văii Podragu și poartă același nume ca aceasta. La o altitudine de 2140 metri și întins pe o suprafață de 31,129 metri pătrați.

Lacul Podragu poate ajunge la un volum de 190.000 metri cubi și o adâncime de 16,4 metri.

Lacul s-a format în căldarea unui ghețar, prin acumularea apei de la ploi sau zăpezi.

Pe lângă precipitații, acesta este alimentat atât de un izvor principal sudic, cât și de alte izvoare de suprafață circumferențiale.

Iezerul Triunghiular
Iezerul Triunghiular

Iezerul Triunghiular

Lacul Iezerul Triunghiular, botezat în acest fel datorită formei sale se află în căldarea glaciară superioară a Văii Rele. Deasupra lacului se înalță vârfurile Viștea Mare și Moldoveanu.

Acesta este situat în partea vestică a căldării la o altitudine de 2159 metri și este alimentat de izvoare subterane.

Lacul poate fi admirat de pe următoarele trasee:

Vârful Moldoveanu - Curmătura Maliței (marcat cu triunghi albastru)

Valea Vâlsanului - Vârful Moldoveanu (marcat cu cruce roșie)

Fereastra Mare a Sâmbetei - Șaua Podragu (bandă verticală roșie)

Stâna din Valea Rea - Portița Viștei (triunghi roșu)

Iezerul Triunghiular

Lacul Iezerul Triunghiular, botezat în acest fel datorită formei sale se află în căldarea glaciară superioară a Văii Rele. Deasupra lacului se înalță vârfurile Viștea Mare și Moldoveanu.

Acesta este situat în partea vestică a căldării la o altitudine de 2159 metri și este alimentat de izvoare subterane.

Lacul poate fi admirat de pe următoarele trasee:

Vârful Moldoveanu - Curmătura Maliței (marcat cu triunghi albastru)

Valea Vâlsanului - Vârful Moldoveanu (marcat cu cruce roșie)

Fereastra Mare a Sâmbetei - Șaua Podragu (bandă verticală roșie)

Stâna din Valea Rea - Portița Viștei (triunghi roșu)

Regim de circulatie
Regim circulatie Transfagarasan

Regimul de Circulație

Drumul dintre nori (DN7C) este deschis circulației în fiecare an în intervalul 30 Iunie - 1 Noiembrie. Drumul este înzăpezit pe timp de iarnă, iar deszăpezirea acestuia fiind impractică. La aceasta se adaugă și riscul avalanșelor sau căderilor de pietre.

Pe timp de iarnă drumul este închis în mod oficial pe versantul sudic până la complexul Piscul Negru (kilometrul 104), iar pe cel nordic până la Cabana Bâlea-Cascadă (kilometrul 131 - județul Sibiu) - aici drumul este blocat pe toată perioada închiderii oficiale cu parapete vde beton tip New Jersey . Traversarea fiind imposibilă chiar și în condițiile topirii zăpezii.

Drum Transfagarasan
Drum Transfagarasan

În timpul verii, restricțiile sunt pe perioada de întuneric, în intervalul orar 22:00 - 6:00 deoarece traseul este periculos, cu multe viraje și curbe. Acestea nu sunt prevăzute cu elemente reflectorizante iar riscul căderii în gol este unul deosebit de mare.

Limita de viteză este de 40 km/h.

Pe timp de iarnă, traficul este închis circulației rutiere însă se poate ajunge cu telecabina la Bâlea Lac.

Drum Transfagarasan
Transfagarasan iarna
Lacul Doamnei
Transfagarasan iarna

Trebuie ținut cont că pe timpul iernii se produc multe căderi de pietre în zona ”Poarta Întâlnirii” la cota 1600.

Porțile tunelului Bâlea-Capra sunt închise pe timp de iarnă, pe toată perioada închiderii oficiale a drumului. Se poate traversa, însă la picior prin porțile pietonale ale tunelului doar dacă gurile acestuia nu sunt acoperite cu zăpadă.

Monumente Transfagarasan
Imprejurimi Manastirea Curtea de Arges Transfagarasan

Monumente

O dată cu inaugurarea oficială a drumului dintre nori, s-au ridicat două monumente închinate militarilor care și-au dat până și viața pentru a duce la bun sfârșit capodopera. Aceste monumente s-au deteriorat datorită neglijenței și vandalizărilor.

În Septembrie 2009, la aniversarea a 35 de ani de la deschiderea Transfăgărășanului și a 150 de ani de la înființarea armei de geniu, acestea au fost restaurate integral de către militarii Batalionului 136 Geniu ”Apulum”

Poarta genistilor Transfagarasan
Poarta genistilor Transfagarasan

”Poarta Geniștilor”

Pe versantul nordic, la cota 1200, se înalță un monument special. Un colț de stâncă străpuns de drum poartă o placă cu următorul mesaj: "Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc - POAR TA GENIȘTILOR". ”

Poarta genistilor Transfagarasan
Poarta Întâlnirii
Poarta genistilor Transfagarasan
Tunel Balea Transfagarasan

”Poarta Întâlnirii”

La câțiva kilometri în sus, la 1600 găsim monumentul ”Poarta Întâlnirii” monumentul are inscripționat : ”În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii geniști au denumit acest loc POARTA ÎNTÂLNIRII".

Monumentul Constructorilor
Monumentul Constructorilor

”Monumentul Constructorilor”

Cel mai nou monument de pe ruta DN7C este ”Monumentul Constructorilor” . Amplasat la kilometrul 102 + 200 metri (punctul Piscul Negru), simbolul constructorilor care au făurit Transfăgărășanul este realizat din marmură și placat cu elemente de metaloplastie.

Monumentul Constructorilor
Lacasuri de cult
Legende Transfagarasan

Legende și Povești

Comoara Făgărașului a fost clădită cu eforturi mari și sacrificii imense din partea multor oameni. Aceștia au făcut istorie, iar poveștile lor domnesc în sufletele apropiaților . Amintirea eroilor de pe Transfăgărășan rămâne vie până în prezent.

În următoarele paragrafe vă prezentăm mici povești din clădirea drumului care a atins cerul. Poveștile sunt spuse de cei care încă sunt în viață sau de cei împătimiți de istorie.

Pionerul

Conform poveștii în data de 10 Martie 1970, soldatul Gheorghe E pure a deschis drumul cu escavatorul, punctul de plecare al Transfăgărășanului - ”coada” Lacului V idraru.

Cu buldozerul 2524 Gheorghe Epure a început munca la coada lacu lui, fiind astfel primul om care a contribuit fizic la ceea ce avea să fie comoara carpatină. Numai că, până să se apu ce să contureze viitorul drum, planurile s-au schimbat radical. Așadar misiunea geniștilor și a lui Gheorghe Epure a devenit lu pta cu rezistența stâncilor .

Personaje de Poveste

În zona nordică a șantierului, 66 de soldați au mărșăluit cu tâ rnăcoape, răngi, lopeți, frânghii, materiale explozive, centuri de siguranță, ustensile de bucătărie, hrană și îmbrăcăm inte. Au plecat de la Cârțișoara și au parcurs un drum lung și anevoios până la Cabana Bâlea Cascadă. Aici s-a deschis cel mai înalt șantier și cel mai dificil.

Timp de patru ani pe munte se aruncau în aer stânci, la ore fixe , după care militarii dotați cu răngi se duceau la locul exploziei pentru a degaja manual zona, aruncând bolovanii în pr ăpăstii.

Urmau buldozeriștii, unii dintre aceștia au rămas în amintirea celor 50.000 de oameni care au trudit pentru acest șantier. Printre care îl enumerăm pe Constantin Defta, ”omul care a vă zut de șapte ori moartea cu ochii” după cum spun constructorii.

Pe șantierul din nord, în data de 2 August 1971, soldatul V asile Condor ajungea cu buldozerul la lacul Bâlea, aceasta fiind primul buldozerist din țară care a muncit la cota 2000.

Căpitanul Nicolae Coman a rămas în amintirea multora prin felul în care și-a condus detașamentul de parașutiști. Misiunea echipei era aceea de a se cățăra pe rocile inaccesibile și a identifica unde trebuiau puse punctele de dinamitare. Căpitanul Coman cobora de obicei primul, legat de frânghii, pe stâncile cele mai periculoase pentru a-și încuraja subordonații.

Muncitorii iscusiți au abordat, atunci, o tehnică militară pent ru a permite o înaintare cât mai rapidă. Aceștia deschideau noi fronturi de lucru, dacă era posibil. Pe serpenti na mare a șantierului de nord, spre exemplu, se lucra în patru puncte distincte în același timp. Acestea erau dispuse în mod special ca derocările dintr-un punc t să nu afecteze echipele din celelalte puncte.

Stâncile muntelui au opus rezistență în zona nordică a șantieru lui fiind necesară o foarte severă activitate cu explozibili. Detonările se efectuau în zilele de Luni, Miercuri și V ineri. Acestea aveau de la patru până la șase momente de dare a focului, se aruncau în aer 20 de puncte simul tan.

Pe fiecare front erau de la 10 la 40 explozii care zdruncinau m untele de la Piatra Albă până la lacul Bâlea. Bolovani și bucăți mari de stâncă se ridicau în înaltul cerului precum nișt e proiectile imense.

La 30 de minute după producerea exploziilor , restul muncitorilor își reluau activitatea.

Mucenicii Stâncilor

Numărul oamenilor care și-au dedicat viața întru totul Transfăgărășanului este mare. Există deosebit de multe teorii care spun că ”au murit 20 de soldați” sau ”numărul morților est e peste 100”. Puține lucruri se mai știu în prezent despre nefericiții prinși în ploaia de bolovani din momentul de tonării, despre cei înghițiți de vreun mal de pământ sau multe alte accidente.

Cel mai nefericit eveniment de acest gen este amintit până acum . Data de 8 Iulie 1970 marchează suferința multor familii. Sub podul de peste pârâul Alunistului și-au găsit sfârșitul zilelor caporalul Cornel Flor ea Munteanu, sergentul Damian Dimitrie Laza, Gheorghe Elena Ursu, soldat V asile Pavel Negrea, soldat Ilie Sanda, fruntaș Nicolae Alexandru Turtuba și fruntaș Simion Cut.

A urmat o ploaie torențială în acea zi, pe munte. Militarii s-au ascuns sub pod însă în partea superioară a pârâului s-a creat un baraj de bolovani care, atunci când s-a rupt, a smuls copacii din rădăcini și a luat cu el șapte vieți. Lacul Vidraru le-a devenit loc de veci.

Amintiri de pe Transfăgărășan

Foarte puțini oameni mai sunt astăzi în viață dintre cei care a u clădit spectaculosul drum carpatin. Vă prezentăm poveștile a doi foști șantieriști care au lucrat la ”șoseaua di n nori”.

La începutul anilor ‘70, comuna Arefu și-a dublat populația când, muncitori din toată țara au v enit să clădească fabulosul drum din Făgăraș și Barajul V idraru. Astăzi, cei rămași trăiesc modest, din pensii mici.

Ultimii doi șantieriști care au lucrat pentru colosalul drum au fost invitați la un interviu în cadrul unui reportaj realizat în 2008. Cu apăsare sufletească și multă greutate aceș tia povestesc cum au înfruntat muntele pentru a clădi ceea ce astăzi este un simbol național. Ion Rădu canu și Gheorghe Tănase, doi oameni diferiți ale căror destine s-au întâlnit pentru un singur scop.

Ion a lucrat ca dulgher nu numai la drumul propriu zis ci și la Barajul V idraru unde afirmă: ”Mulți au murit acolo” cu tristețe. Acesta a mers mulți kilometri pe sub pământ, făcând armături, p unea stâlpi, bătea cuie și pregătea formele peste care apoi se turna betonul astfel încât totul prindea ușor contur.

"Au fost săpate galerii de 42 de kilometri în total. Erau făcute pentru captarea apelor" declară acesta care își amintește clar fiecare moment al desfășurării acțiunilor.

Gheorghe Tănase este târgovișteanul care a ajuns în comuna Corbeni împreună cu alți trei prieteni în 1961. Acesta își amintește limpede cum oameni din toată țara veneau acolo pentru depunerea actelor de angajare.

Gheorghe a devenit terasier , el avea atribuția de a amenaja terasamentul pentru viitoarea șosea. Acesta a lucrat la mai multe drumuri secundare din Argeș până când s-a ivit cea mai mare provocare din cariera acestuia - Transfăgărășanul. A învățat să îmbrace muntele cu plase metalice și ziduri de sprijin pentru prevenirea căderii pietrel or și protecția echipelor .

"Eram legați de sus, din vârful muntelui, cu frânghii. Făceam g ăuri în stâncă și montam plasele. Nu era zi în care sa nu cada un om. Se ducea în hău, nu mai era scăpare" mărturiseșt e Gheorghe.

Pe timp de iarnă, cel mai mare pericol era avalanșa. Șantierul însă nu ținea cont de condițiile meteorologice, acolo se muncea fără oprire.


Informații Utile

Deschis: 16 iunie - 31 Octombrie 2017

Porţiunea de drum cuprinsă între kilometrul 104 (Piscu Negru – jud. Argeş) şi kilometrul 130,8 (Bâlea Cascadă - jud. Sibiu) se va închide circulaţiei începând cu 1 noiembrie 2017.

Pentru a afla eventualele restricții temporare de circulație pu teți apela la Dispeceratul Drumuri Naționale la următoarele numere de telefon: Tel: (004) - 021-9360 | 021-264-3333 | 021-264-3334