Cetatea Poenari Transfagarasan
Cetatea Poenari Transfagarasan

Cetatea Poenari, o încântătoare fortăreață medievală, este situată pe un vârf de munte în județul Argeș, la 27 de kilometri de Curtea de Argeș. Această cetate constituie un monument istoric încă din secolul al XIV -lea, fiind un important punct de atracție turistică pentru cei ce vor să viziteze Transfăgărășanul.

Drumul de munte, peisajul și frumusețea cetății merită efortul depus pentru urcarea celor 1480 de trepte în răspântia spre ruinele Cetății Poenari. Aceasta a fost sursa de inspirație a scriitorului Jules Verne în compunerea romanului “Castelul din Carpați”.

Cetatea reprezintă cea de-a doua reședință a lui Vlad Țepeș, reconstruită să-i servească drept fortăreață împotriva turcilor ce-l atacau. Cetatea Poenari a fost ultimul refugiu al domnitorului înainte ca acesta să plece din Transilvania.

Cetatea Poenari Imprejurimi Transfagarasan
Cetatea Poenari Imprejurimi Transfagarasan

Localizare și Împrejurimi

Cetatea Poenari este poziționată pe o stâncă pe la poalele căreia șiruiește Râul Argeș, la doar câțiva kilometri aval de barajul V idraru, la intrarea pe cheile Argeșului. În imediata apropiere se află Centrala Hirdoelectrică Vidraru și zona de camping de pe Valea Argeșului.

În prezent ruinele cetății sunt amenajate ca obiectiv turistic, de-a lungul lor fiind montate elemente de siguranță precum balustrade și trepte. Noaptea, cetatea este iluminată și poate fi observată de jos ca un vârf aprins al stâncii pe care este construită.

Acest monument istoric este poziționat într-o oază de liniște, unde singurele sunete care se aud sunt cântecul păsărilor și vuietul vântului printre arbo rii ce împodobesc munții învecinați. Uneori, cei norocoși vor fi întâmpinați de ariile m uzicale cu influențe medievale interpretate la fluier de către paznicul cetății, un bătrân cre scut în munții ce găzduiesc această fortificație.

Priveliștea este fermecătoare, alcătuită vara din verdele crud al pădurilor bogate care înconjoară cetatea. Toamna, acestea ruginesc dând naștere unei palete de nuanțe ce fac an de an subiectul a sute de fotografii.

După ce terminați urcușul istovitor , veți fi întâmpinați de o imagine parcă desprinsă din filmele de groază: boieri trași în țeapă pe meterezele cetății. Deși recreată prin manechine lipsite de viață, această imagine reflectă cu acuratețe realitatea perioadei în care Vlad Țepeș avea reședința la Cetatea Poenari.

Boieri trasi in teapa
Recreare: Boieri trași in țeapă
Cetatea Poenari Priveliste
Cetatea Poenari Priveliste

Istorie

Inițial, cetatea a fost construită în vremea lui Negru V odă în secolul al XIII-lea, cu doar un singur turn. În secolul al XIV -lea, Vlad Țepeș a adăugat construcției turnuri, ziduri și dependințe cu scopul de a alcătui un refugiu.

Priveliste Cetatea Poenari Transfagarasan
Cetatea Poenari

1500 - Cetatea Poenari a fost menționată pentru prima dată într-un document emis de către regele ungur Ladislau al V-lea Postumul.

1955 - A avut loc un cutremur puternic ce a adus însemnate pagube cetății. Aproximativ toată partea Nordică a zidului s-a prăbușit o dată cu stânca de care se sprijinea.

1696 - 1972 - În acest interval Cetatea Poenari a fost restaura tă de mai multe ori, zidurile au fost înălțate și consolidate. De asemenea, în perioada comun istă, s-au construit trepte de acces ce permit vizitarea întregii fortărețe în condiții sigure.

Cetatea Poenari Constructie Transfagarasan
Cetatea Poenari Constructie Transfagarasan

Construcție și Arhitectură

Cetatea Poenari are o formă alungită și deține 5 turnuri, dintre care 4 rotunde și unul prismatic. Zidurile sale au o grosime de aproximativ 3 metri, construcțiile fiind ridicate direct din stâncă, folosindu-se bârne de stejar pentru nivelare și coeziune. Astfel, datorită pantei abrupte la exterior, înălțimea lor este mult mai mare.

În “Letopisețul Cantacuzinesc”, cronica ce descrie istoria vremurilor dintre 1290 și 1690 spune că boierii din Târgoviște aveau în plan să-l execute pe domnitor din cauza obiceiului acestuia de a-i trage în țeapă pe tâlhari, leneși și trădători.

Voievodul a aflat de planul boierilor și a ordonat să fie aduși la cetate pentru a o extinde și consolida: “(...) pe toți i-a adus la Poenari și au lucrat la cetate până li s-au spart hainele după ei ”. (Pasaj din “Letopisețul Cantacuzinesc”).

Ștefan Dumitrache afirmă cele spuse în lucrarea istorică, adăugând că nu numai boierii au lucrat la cetate, ci și negustorii din Târgoviște. Aceasta reprezentând o pedeapsă pe care voievodul a impus-o pentru rivalii săi din partida Dăneștilor . Cei ce au supraviețuit până la finalizarea construcției, au fost eliberați.

Tot Ștefan Dumitrache dezvăluie că pe vârful de vis-a-vis de cet ate există un drum pe care trupele turcilor l-au pavat cu piatră. Otomanilor le serve a acest drum pentru a urca cu tunurile pentru a bombarda cetatea, acesta fiind singurul mo d de a-i penetra fortificațiile. De atunci, drumul a fost supranumit “Drumul Turcului”.

Constructie si Arhitectura Cetatea Poenari
Construcție și Arhitectură: Cetatea Poenari
Cetatea Poenari Priveliste In Intregime Transfagarasan
Cetatea Poenari Priveliste In Intregime Transfagarasan

Cele 1480 de Trepte ale Cetății Poenari

În perioada comunistă, accesul către cetate a fost facilitat prin construcția unei scări din beton care are nu mai puțin de 1480 de trepte. În medie, unui turist îi ia aproape o oră pentru a străbate tot drumul de la baza stâncii și până la poarta cetății.

De-a lungul acestui traseu, cei ce se încumetă să facă urcușul, vor fi mereu surprinși de peisajul de basm ce înconjoară cetatea. Acest aspect este accentuat în special toamna, când pădurile din jur se transformă într-o rapsodie de pasteluri.

Lacul Doamnei Poenari Transfagarasan
Răul Doamnei

Legende Populare

Deși nu se află în imediata apropiere a cetății, Râul Doamnei a fost numit așa datorită soției lui Vlad Țepeș. Aceasta, aflând că otomanii sunt în drum spre cetate și temându -se pentru soarta ei, s-a urcat pe meterezele Cetății Poenari și s- a aruncat în râul ce șiruia pe lângă cetate.

Trupul i s-a zdrobit de stânci, iar locul unde a căzut s-a înroșit din cauza sângelui. Pietrele de pe marginea răului (Argeș), cele aflate în imediata apropiere a cetății, sunt roșii până în zilele noastre.

Lacul Doamnei Poenari Transfagarasan
Răul Doamnei

O altă legendă despre Cetatea Poenari și Vlad Țepeș afirmă că Vlad Țepeș, fiind urmărit de către turci, a scăpat de aceștia refugiindu-se în Cetatea Poenari. Pentru a scăpa de cei care îl urmăreau, el a născocit un plan chibzuit: și-a pregătit caii punându-le potcoavele invers.

Astfel, urmele lor păreau că se îndepărtează de cetate, turcii crezând că Vlad Țepeș a părăsit cetatea înainte de venirea lor. Prin această metodă, domnitorul a reușit să păcălească urmăritorii, trimițăndu-i pe un traseu eronat.

Informații

În această secțiune vă oferim câteva infor - mații folositoare pentru planificarea vizitei dumneavoastră la Cetatea Poenari.

Program

În sezonul estival (iunie - octombrie), de luni până duminică intervalul orar de vizită a Cetății Poenari este de la ora 9:00 până la ora 18:00 În afara sezonului, programul cetății este imprevizibil, el fiind ajustat în funcție de numărul de turiști.

Prețuri

Taxa de intrare în Cetatea Poenari este de 5 lei pentru adulți și 2 lei pentru copii, elevi, studenți sau pensionari - dovada se face printr-un act o ficial (carnet de student/pen - sionar). Aceasta se achită jos, la începutul treptelor , înainte de urcare.

Nu vă recomandăm să ocoliți ghișeul unde se achită taxa deoarece veți fi verificați sus, lafinalul treptelor. În lipsa biletului, intrarea în cetate nu va fi permisă.

Există o taxă de filmare/foto de 60 de lei pentru amatori și 1000 de lei pe oră pentru profesioniști.

Galerie media